Text 9 – Iry Berbinscky

Accident-rochieACU’ vreo 5 ani in urma, s-a intamplat sa am o saptamana plina de peripetii hazlii… Au inceput toate intr-o zi de Marti, cand aveam prima Mea intalnire cu in baiat serios. Imbracata elegant, ajunsa la locul intalnirii(pe o banca), cum asteptam eu emotionata printul, numa’ce il vad ca spare de dupa colt la vreo 12m distanta si eu cum dau sa ma ridic, poc, o pasarica din copac isi face nevoile la mine in cap, prelungindu-se pe fata si umar. N-am mai asteptat sa ajunga printul la mine, ca am facut stanga imprejur si am chiscat-o toata kkk, acasa(noroc ca stateam aproape). Bineinteles ca omul m-a cautat, dar de rusine nici ca n-am mai vrut sa dau ochii cu el.
Continuă lectura

Reclame

Ritualul nuntii la romani si la straini – Lia Stoica

Masina-femeieMi-am luat de curând o maşină la mâna a doua. Am văzut anunţul, l-am sunat pe om, ne-am întâlnit, am probat maşina şi am bătut palma. Mă gândeam cu groază la hârţogăraia şi drumurile de bătut pentru a pune maşina pe numele meu. Când colo, omul mi-a arătat cartea de identificare a maşinii, mi-a zis că o trimite la Taxe şi impozite/evidenţa populaţiei cu o scrisoare cum că mi-a dat mie maşina şi eu o să primesc acasă cartea de identitate pe numele meu. Adică niciun drum. Nicio taxă. Nicio coadă. Şi aşa s-a şi întâmplat, câteva zile mai târziu. Rapid, fără luptă şi sentimente zbătute, eram căsătorite: om şi maşină. Cam sec. Şi fără să vreau, m-a pocnit o amintire dintr-o altă viaţă, dintr-o altă lume, de dinainte să-mi fi pus câteva boarfe într-o valiza la plecarea din ţara-mumă România, un altfel de nuntă.

Continuă lectura

Intre vis si realitate – Sergiu Petre

ViseSalut! Ce bine că te-am întâlnit. Nu ne-am mai văzut de mult. Ce faci?! Cum ești? Sper că toate-s bune. Ah, mă bucur să aud asta. Hai să luăm un loc. Și să sorbim puțin din proverbialul, pahar de vorbă.

Scuză-mă. Nu mai țin minte. Bătrânețea. Ce meserie ai tu? Psiholoagă, psihoterapeută, psihiatru? Știu că era ceva cu, psiho. Dar nu mai rețin, ce anume. Nu mai contează. Important e că, ești confidenta mea. Tocmai de aia, mă bucur că, te-am și ne-am, întâlnit.

Auzi. Tu te-ai gândit vreodată, care e legătura dintre vise și realitate? Și nu vorbesc aici despre visele umede, care sunt dorințe carnale. Sau despre coșmaruri. Care sunt, stresul din tine. Vorbesc despre visele ălea. Care sunt atât de reale încât, atunci când te trezești, ori trăiești o senzație de părere de rău, ori nu mai știi pe unde ești. Da. Visele ălea, aproape reale.

Continuă lectura

Vulpita – Dan Dan

VulpeAcum citeva zile am fost lovit de aceleratul de miaza*zi.De ma aruncat in lumea lui pinocchio.Acolo am agatat o vulpita blonda,am dus-o in lumea viselor,am dezbracat-o de sentimente,i-am spus cuvinte deochiate ,am intins-o pe un pat fierbinte si am pirlit-o la un foc mic,de s-au prins vecini si au inceput sa faca coada la usa mea.A doua zi m-a prins un dor de duca,de imi vine sa ma arunc de pe bloc sa cad in cap ,ochii sa mi se invirta ca la ruleta. Dar ultima data cind am sarit mi-am sclintit urechea stinga ,si am cazut cu capul intr-o carte de am ramas asa pina am terminat-o .Am iesit afara am calcat intr-un rahat (il scapase unul dintr-o punga) sa lipit de piciorul meu.Doua armate de muste au inceput sa ma urmareasca .Pentru a scapa de ele mi-am luat o sticla de tuica,pe care am am sorbit-o din ochii.Ametit fiind am prins din nou vulpita am dus-o in dormitor sa o framint,sa o pun la dospit si sa o consum goala fara nici un ingredient care i-ar putea altera gustul.

Continuă lectura

Text 5 – Unchiu Altanar

masini ANAFA fost odată o gagică tare depigmentată, ca-n visele lui M. Jackson, cu ochii migdalați și roșii ca sângele, părul castaniu vopsit cam închis, și… puțin cam nervoasă. Doinița, studentă la marketing, așa se prezenta. Și, într-o dimineață, după ce Doinița s-a trezit și s-a certat cu toți din casă, mama vitregă, tata și-un cotoi bagabont, inclusiv cu vecinul de palier de care s-a împiedicat când cobora scările, s-a dus în piață, cică să o studieze pentru un proiect. Pe drum, însă, a fost lovită de o depresie scăpată de sub controlul cuiva, care circula cu viteză pe contrasens. Brusc, a simțit că face numai lucruri inutile, ba chiar ea se simțea un lucru atât de inutil, încât a hotărât să fugă de acasă.

Mama ei murise de diabet, după o lungă și grea suferință. Într-o zi, s-a înțepat în deget să-și ia glicemia și o picătură de sânge i-a scăpat pe fața de masă albă din bucătărie. A privit-o oarecum așa, ca pe o chestie din care vrei să vezi și partea bună și, clinck! i-a încolțit ideea de a nu muri înainte de a naște un copil.

Continuă lectura

Scrisoare pe fuga – Ojhn Smith

BaieSunt luminoasa si alba, neteda  si stralucitoare, tare si calda. Sunt  aici intotdeauna pentru tine, iar tu, ma  folosesti, ma  intinezi si nici nu ma observi…

Iti curat toata  mizeria, te fac frumos si te binedispun. Te astept seara de seara ca sa vii sa ma luminezi si sa-mi dai  folos … sa-mi dai  un scop in viata … sa te privesti in mine … sa te   relaxezi in mine … sa  te odihnesti in mine si sa ma parasesti  doar pentru a te  intoarce tot la mine diminetile. Pentru ca fara mine … nu-ti poti incepe ziua zambind, stii doar.

Cateodata nu poti dormi noptile  fara  mine si vii sa ma vizitezi, stiind ca  in mine te poti increde  si stiind ca, asa  simpla si mica cum sunt eu,  comparativ cu tumultul vietii tale, sunt totusi  complexa, un alt Univers.

Continuă lectura

Text 3 – Dana Hering

AmantePovestirea nu este o fictiune, chiar daca pare greu de crezut. Orice asemanare cu personaje reale este sustinuta cu martori.

Domnisoara, sa o numim Mona, era un vis al revistelor de moda pentru anorexice, avea peste un metru saptezeci, picioare pana-n gat si o claie de par tapat si adunat in varful capului. La firma unde lucra cunoscuse un june italian,  care se ocupa de niscai activitati de import-export, bronzat, cu camasa descheiata la gat si plin de dulci promisiuni.  Dragoste la prima vedere, pasiune, dorinta si fata visa deja meleaguri italiene in ritm de ”o sole mio”.

Doar ca dupa vreo luna de plimbari romantice, declaratii, cine cu sampanie la restaurant,  Mona simtea ca ceva nu e in regula. Adica, avea ea niste semne ca urmasul Romei nu e vreun castigator al vreunui concurs de fidelitate si era hotarata sa afle adevarul si numai adevarul.

Continuă lectura